Gândul satanic de sâmbătă pe la amiază

Domnul meu are copite.

Haidibre

Moldovă, tu care ai inventat sexul cu împotrivire.
Care ai dat glas gâlcevei cu topoare.
Sădeşte-ţi brânza. Slăvită fie ţuica ta.
Apari în fiecare scârnă. Eşti acolo
Sub unghiile murdare ale omului de rând.
Huleşte săpunul, crucifică deodorantul.
Haidibre.

Decât că haleala

Mâncare, nu te cred, ești abilă dar umilă,
La umbră eu șed, cu o bere trotilă.
În fundal un țambal baună pișcat de bețe,
Ia mai lasă-mă cu rimele.

Spuma mării

Mă plimb pe jar, tu te tragi pe fese în baie,
Lași urme de melc pe podea,
Ești albastră la cot de la atâtea înțepături,
Cu ochii întredeschiși privești păienjenișul optic,
Te înjur în gând.
Lași să cadă drobul de sare,
Să aștepți să-ți strivească căpățâna.
Tavan alb, bâzâitul luminii, palidă scuză pentru veghe,
Chiloței cu dantele și alte porcării,
Zac aruncate peste tot, haotic, în lumina albăstrie,
Fă o baie în spuma mării...
Că puți.

Grenada între păpădii

Merg pe stradă și te văd, ești bomba secolului,
Cur, balcoane, față și craci, în ordinea universală.
Ești gaura neagră a orașului, aspirator de materie,
Dar vai, ți s-a rupt un toc.

Te văd arzând în tanc,
Căzută peste un morman de sârmă ghimpată,
Cu ochii uscați în soare…
Lasă-mă să-mi termin șaorma.

Mori Goagăle!

Gugăl șmugăl, căcat și index,
Page-rank-ul să ți-l bagi în cur,
Să vină spam-ul în valuri țunami,
Și să ti-o tragă tur și retur.

Mori în flăcări scârnăvie,
Brutal și fără fanfară,
Pe un câmp de iasomie,
În keywords de ocară.

Liposucție la os, un freamăt de cuvinte

Os la os nu scoate ochii, nici o așchie pierdută,
Pe ogoare-s babele, cu privirea lor cea tută.
Unde ești tu neam-porcină să le bei izvoarele,
Și în ora de pe urmă, să le rupi picioarele.

Și totuși lubrifierea

Frumoasa mea,

Muza mea,

Pielea ta sidefie,

Ochii tăi cristalini,

Dinții tăi ca un șirag de perle - să te fut cu drujba.

Guralivul

Urlu ca un imbecil,
Sunt aici, tu nu mă vezi,
Bag o tumbă, un fitil,
Ce să fac ca să mă crezi?
Mă lipesc fața de a ta,
Și îți strig în receptor,
Ia-mă curvă, sunt a ta,
Trage-mi-o la rotisor!
Alo, alo, nu mă mai ignora,
Alo, alo, văd detașarea ta,
Sunt aici, sunt aici, nu mă poți expulza,
Nu mai plec, nu mai plec, acum sunt umbra ta!

Blestem: patru

Să-ţi duc piratu' la lagună fă. Să-ţi storc ridichea peste zaţ.
Să duc măgarul la siloz. Să-ţi crap gresia fă!
Te prind io, 'jaba fugi. Îţi dau cox. Îţi rup filtru'. Îţi îndoi cristelniţa.
Îţi acresc mierea de mă enervezi. Mă-ncord şi dau cu mercaptan.
M-aşez cu cotu'-n torta ta. Îşi bat fasolea.
Îţi smotocesc schnautzeru'.
Duc Soyuzu' la bază, fă. Auzi? Îţi creponez Feng-Shui-u'.
Te ung cu fotoghin.
Nu poţi să scapi.
Că te doresc.

Blestem: trei

Fă, să-ţi înfig andreaua-n ghemotoc!
Să-ţi duc critica la Pleşu. Să-ţi mânjesc rimelu, fă!
Fă - ascultă aici - că nu mă repet: să-ţi boţesc staniolul fată.
Aci să mor - bă - nu mă enerva: ţi-o pocnesc ca pe-o căpuşă.
Să curgă din ea goz şi cox şi tătă spurcăciunea fă.
Fă, îţi maltratez canarul. Te-arunc pe tavă ca pă mort.
Te prind de umeri şi te joc cu foc din şuturi, gentil.
Îţi sparg icrele fă, auzi? Ţi-o dau la ornitorinc.
Îţi zdrobesc buburuza, duc gorila la plantaţie.
Unde fugi mă? Stai aci să-ţi afum garoafa.
Ţi-o duc la Lacul Lebedelor, la Spărgătorul de Buci.
Hai fă - să-ţi dau contorul înapoi. Să-ţi testez butelia.
Să te trântesc pă linoleu!
Vei fi a mea fă!

Muc cel mic

M-am lipit ca un muc de peretele dorinţelor tale.
Încăpăţânat. Nou. Zemos.
Încerci să mă dai jos şi mă agăţ de şanţurile degetelor tale.
Mă frămânţi ca pe un aluat cleios
Şi încerci să mă zbori cu o zvâcnitură de deget.
Sunt tot acolo.
Eu.
Mucul tău.

Frunză de plantă

Frunză verde de cucută,
Azi e umed, tu ești mută,
Și-un șirag de perle rare,
Arfe, morcovi si-un ciorap,
Să te frigem la proțap.

Nichita

Scriu poeme ca să fut,
De la votcă pic jos, mut,
Și-o ciroză am avut,
Da’ parcă mi-a mai trecut.

Nuți Ceașcă e cu mine,
Sistemul îmi face bine,
Scriu căcaturi diafane,
Pentru proaste și puștane.

Buhăit ca aluatul,
Stau în casă, umplu patul,
Și în pat, chiar lângă mine,
Șapte fete, cinci virgine.

Ce să fac, să scriu, să fut,
Să le-o trag ca leu-n rut?
Bag o sută, trag un somn,
Când mă scol voi fi iar om.

S-a rupt un burlan

Aseară, pe la două, două-şi-ceva,
S-a constatat o furtună,
Din care n-am putut în pat cu ea,
Să dorm o săptămână.

S-a constatat o extorsiune
A unui degajament într-o apă,
După care - minune
Puteţi uita.

Mă duc acum să vorbesc cu...

Una scurtă, ca la concert

Nu e fiară, nu e om,
E un mândru roz raton.

Unguru bulan

Sorbi un suc pe o terasă. Soare, cald, mintea ţi-e plasă.
Când deodată cine vine, se apleacă să suspine?
Un tip din cei pe care nu văzut de multă vreme,
Îi dă bună ziua, o întreabă cum este.
Valuri de paranoia i se scurg celuilalt de sub pleoape.
Şi nu se rabdă:
”Te dai la prietena mea?”

Maci Laci bridge & statuile de branză oltenească

Istenem, Istenem, mit kerem? Nem kerem.
Asta noi aics acasa, ca ne batem toti ka hulye,
Si ne rupem in figuri, cui sa fie la statuia.
Fie Laci cu varosul, vagy Ferdinand cu unirea,
Nem conteaza cine-i omu, daca-i buna oranduirea.
Si la podul ce-ati avut, de la Laci enervat,
Olah nici nu spus la tine si deja te-ai atacat.

Odă zeului grec

Dorit de toate, din fragedă pruncie,
Plecat cu capul şi tăcut.
Zeu grec - pădurea carpatină te aşteaptă. Cu persicoape, cu fete de Criş, cu tinere bune de înghesuit prin scări de bloc.
”Ai muşcat-o?” şi-l vezi tăcut. Gânditor. ”N-am bani” spune. ”N-am maşină.”
Prin coclaurile umede ale Manchesterului,
Zeul grec suspină.

Ai găsit?

Haotică, pe jos, prin piaţa mizeră. Se tăvălea printre coji de cartof.
În jurul ei
Tabără
De oameni
Ca la urs.
Ea căuta. Şi-ntr-un final, o voce pierdută pe coridorul timpului spuse: ”Lambada, papucu'!”
Îl găsise.

Verbotenum tineretum in barum!

Strictem sensvm urbis estem,
Una porca di vocalis,
Io te zbangum fix in plexum,
De iti zborvm denta-planum.

Barum de la coltum strazum,
Estem plinum de minorum,
Si sa-i futam Domine Zeus,
De nu-i scot in sut afarum.

Ştiu-B

Bătea mingea, expert, asfalt, vară, prin '93.
Bombeu după bombeu, flegmă după flegmă, pe cimentul fierbinte.
”Bă - vezi că te amendează THAROMU'!”
Era Ştiu-B.

Polonicul găurit

Prin parcul de verde trecea blondul arian.
”Ce polonic găurit?!” auzi din spate, dar era prea târziu.
Cu rădaşca între degete, longilivul era deja departe.
”Eu n-am spus nimic” îl auzi strigând.
”Ce polonic găurit!?” şi pumnul veni ca o palmă. Întuneric.
Părăsit, blondul plecă spre casă.

Trist dar adevărat, se întâmplă la țară

Profunzimea cerului o văd în ochii tăi, doar că unul e vânăt.
Și nu e pentru că te-ai împiedicat și ai dat cu orbita de șina de tren.
E din cauza mâncării reci pe care ai lăsat-o pe masă.
Iar el a venit acasă.
Obosit.
Din mină.
Trist dar adevărat, se întâmplă la țară.
Fața ta țâșnește glorios spre pumnul lui, bine plasat când vine de-afară.
Van Gogh și Zola sunt foarte departe,
Nu poți să mănânci pictură și carte,
Dar poți să mănânci bătaie și pară,
Trist dar adevărat, se întâmplă la țară.

Tribut. Seara, după bloc.

Dacă ţipi, te spun.
Dacă te zbaţi, te spun.
Cu partea lemnoasă, cu partea feroasă,
Ca să se hrănească pe sine.

Leucocite, termite, sub unghii pilite...

Leucocite, termite, sub unghii pilite,
Te-am prins de-o ţâţă şi am strâns.

Cugetând

Cuget. Cuget şi gândesc.
Cuget.
Cuget.
Cuget.
Şi iar cuget.
Cuget din nou.
Din nou eu cuget.
Cuget.
Din nou, cuget.
Cuget.
Cuget.
Cuget...

2-10

Doi-zece.
Doi-zece.
Ascultă-mi flow-ul.
Doi-zece.
Ţi-am trecut raşpila prin trandafir bă. Te trag pă roată, doi-zece.
Doi-zece.
Basul mai tare.
Doi-zece.
Ţi-am sfâşiat citoplasma, bă.
Doi-zece.

Doi mistreți

Doi mistreți se uitau unul la celălalt în pădure.
La care unul întreabă:
”Bă, noi suntem porci?”
”Mă-ta.”

Faze, chestii, C-uri

Mă iei cu infinitul şi cu de-astea. Cu tema sevrajului la Shopenhauăr.
Mă iei cu faze, chestii, cu pocalul de bere,
Cu vrăji, cu senectute, cu penele futute.
Mă iei pe înserat, cu Seneca şi chestii, cu Kant şi trestii.
Mă iei cu artă şi cu faze, cu filme şi găoaze.
Şi când mă iei în gură, trei ore mai târziu,
Te iau şi eu cu Gheorghe, care e vizitiu.

Sfatul unui înger bătrân către unul mai puțin tânăr

Rupere de utere pe șaua de scutere,
Milă și pomană de babă vădană,
Scribi machiați, frumos îmbrăcați,
Și tu-mi spui mie să tac?

Make-up

Ţi-am schilodit faţa cu blugii,
Cum i-ar face şeful slugii,
Şi acum am pudră de talc,
Sus pe catafalc.

Carul cu boi

Carul cu boi se uită la noi.
Ne uităm și noi, înapoi, la carul cu boi.

Balada fostelor obsedate de sănătate și friptura de papagal

În strunga munților, miros amețitor,
Miros de papanași, ia vezi să nu te-ngrași,
E verde tot e eco, da' tot te duci la peco,
Ești mandra chiar frumoasă, dar fața ți se lasă,
Disperi, mugești și șuieri, de bine nu mai fluieri,
Te las în supa ta, să te îneci cu ea,
Să-ți pice totul bine, să naști zeci de jivine,
Pe-aici să nu mai treci, că fața ti-o fac terci.

Eu mănânc sănătos și ti-o dau la papacioc

Strop de fericire, în haznaua cu cârnați,
Ți se apleacă lumea când înghiți amețitor,
Ești patima ursului, floarea cobaiului,
Ești putregaiul de pe tort, amestecat obsedant,
Stai…
E aproape ora de enervare, la ochiul ciocanului,
Îmi învârți în smântână, cântând în opinci,
Te trag în jos bă! Am strigat după ea la gară,
Dar trenul huruind mi-a călcat floarea dimineții,
Oprește-te… Sperii peștii, și domnul pescar ți-a trimis incisivii pe orbită.
Și totuși iubirea, că ce altceva, mai profund, mai efemer,
Ca o cărămidă trimisă prin geamul lui Gazsi, de un dușman trubadur,
Și ce vrei, să termin, să răspund?
Iluminare. I-l-u-m-i-n-a-r-e!
Devorez ouă de paști și te sărut cu gura plină.
Mănâncă și tu, că ești slabă!

Hipsterița în întuneric

E noapte, dar ești bine, cu țiganii după tine.
Alergi și alergi, dar unde să mergi?
E lung pământul, e și lat, când ies ăia la furat.
Și fugi și fugi, soarele să-l ajungi.
Când te prind e durere, speranța îți piere.

Spune-le că-ți place Coldplay.

Blestem: doi

Ţi-am împrăştiat kebap-ul
Când ţi-am pocnit clopoţelul.
Suflu şi te umflu şi nu am aer. Îţi suflu-n splină, fă.
Auzi fă - ca să fiu scurt: te-am pleznit peste faţă cu-n hamster al viselor mele.
Acesta să fie blestemul meu.
Auzi? Te curăţ de măduvă, te sorb de arsenic.
Deschid cufărul pân' la refuz. Întind sarmaua cât se poate.
Ţi-o ruginit rulmentu' da'-ţi arăt io. Nu pot să scapi.
Poţi să fugi, poţi să fugi, că dragoste cu de-a sila tăt se poate.
Şi e pustiu aci în fabrica de la marginea oraşului,
Şi e târziu,
Şi-am planuri mari cu cimpoiul tău.
Voi fi scoţianul tău cu obraji plini.
Auzi? Te prind io fă. Poţi să fugi că ştiu că vrei.
M-ai zgâriat plângând dar văd în ochii tăi iubirea.
Îţi stâlcesc girafa, fă! Ţi-o terfeli gazonul.
Te împiedici şi te ajut să te ridici cu jumătatea mea de ţeavă.
Poc. Refuză-mă acum. Poc. Peste bot. Poc. Cu sete, poc.
Blestem.
”Vreau decât să-ţi vorbesc” îţi urlu, iar tu-mi spui că-i ”doar”.
Blestem din nou. Şutez în ecler şi-ţi dau lacrimile.
Vei fi a mea.

Luceafărul antracitului

Sunt o oază de turbă,
Mai turbat ca o curvă,
Sunt o floare de mină,
O minune salină.

Sunt un punct de vedere,
Când lumea mi-o cere,
Sunt o floare de mină,
Că rimează cu scrimă.

Iubire cu putregai

Ea tușește
El o lovește
Ea o ia la fugă
El o urmărește
Ea se ascunde
El o găsește
Și c-o palmă peste ceafă
O potolește.

Blestem

Ţi-am lărgit firida, fă!
Cu gândurile mele.
Pârâi ca piersica necoaptă atunci când te deschid.
Ca lubeniţa oltenească, pârâi şi te scurgi.
Fă.
Cu gândurile mele, ţi-am trântit bursucul pe chihlimbar.
Ţi-am îndoit petala, ţi-am mutilat ariciul.
Fă - ascultă aci - că nu mă cert: ţi-am ciobit scrumiera, fată.
Pârâi ca neoprenu' sfâşiat, ca turbinele ruseşti neunse.
Aşa că dau cu scopit în palmă şi aplic. Pe ici pe colo - prin părţile esenţiale.
Şi-apoi te las ca pe o carte citită la aceeaşi pagină.
Tristă. Alergând strâmb.
Ăsta e blestemul meu.
Fă - îţi îndoi tabla fă. Îţi smotocesc jurnalu'.
Aşa că-mi suflec mânecile şi scopesc în palmă, să lubrifiez.
Fă - auzi: îţi defectez sistemul de operare,
Cu lacrimi şi coada de lopată.
Auzi fă? Te trag de scârţ, te muşc de glandă.

Portarul

Ușa se deschide
Dar nimic nu vine
În ochii larg deschiși
Spirtul curge valuri

Clanța e lucioasă
Ca o primăvară
Iar pisica neagră
Cade departe de trunchi

Tocul ușii scârțâie
Urechea se irită
Iepurele fuge spre apus
Și în cur mă doare.

Schije de Dorel

Schije de Dorel îmi chinuie trecutul.
Chel. Cu veşnicele lui turiţe.
Cu blândele-i glumiţe.
Sunt schije de Dorel.

Pam Grup tu clădire mare
Să arzi ca o lumânare.
Şi cu tine împreună
Picior de şefă nebună
Ardă focului salariul.

Schije de Dorel.

Fecioara din Firiu

Versuri albe, Cetariu.
M-am băşit în cafeniu.
Pată mare, umedă,
Ca balta pe uliţă.
Şi m-am şters cu palma lată
Şi-apoi m-am frecat de-o fată.
Nu mă ştie, nu o ştiu,
Dar aud că-i din Firiu.

Pe aici a trecut Ion...

Sânge, lapte de tembel,
Te-ai hrănit cu Rudotel.
Te privesc cu uimire din primăvara demenţei noastre.
Lin.
Suspin.
Toţi muşhii îmi urlă şi speranţa iese prin dos aşa cum a intrat atunci când tramvaiul era rumen.
Foaie verde de ciufute
M-am băşit şi-aştept să pute.

Axis Fundi

Am în mână o albină
Dar de foame n-o să-mi țină
De o aripă o iau
Și o calc pe cap
Zeamă ea nu lasă
Că nu e lămâie.

Pasul tău...

Într-o cupă cu benzină
Pasul tău cu parafină
Dintr-o perspeculitate lină
Pasul tău cu parafină
Dintr-o râmă cristalină
Pasul tău cu parafină
Foaie verde, sconcs, albină,
Pasul tău cu parafină.

Rudotel

Îmi ascut ţeava cu gâfâitul nebuniei tale,
Încet,
Aşa cum vrei,
Cu Rudotel.
Suspini.
Chihlimbar inert.
Ieri.

Odă lui Vasile

E soare azi, dar îmi e greu,
Văd slobozimea din om,
În pita prăjită.

E soare azi și îmi e bine,
În cuptorul cu microunde te rotești,
Și ai ochii bulbucați

E soare azi, dar e și joi

Nimicnicie trufașă,

Mă-nvârți pe degete ca pe-un inel,

E o boare afară și mă-ntreb,

Cum de e nyoashka curcubeu.

Unde-i aroma zilelor de ieri,

Când te vedeam pe stradă,

Hip-hop dă-i la volan încet,

Să-mi trec bijuteriile peste paginile tale.

Ca pe Simba

Te marchez pe frunte ca pe Simba,
Ca pe veci să fii a mea.
Îmi marchez teritoriul cu secreţii
Ca să ştie lumea
Că tu şi eu
Ne tăvălim.

Te marchez pe frunte ca pe Simba,
Ca să ştie altul cum ţi-o pui.
Să vrea să te sărute şi să simtă,
Mirosul rânced, amărui.

Umbra turnată a unei nimicnicii anunțate

Poți să faci ce vrei în viață,

Tumbe, salturi și-un Merțan,

Moartea nu e o prefață,

Când te prinde de ciolan.

Adevărul despre craci

Adevărul despre craci

E acela că există

Sunt bărbat și sunt matur

Dar imaginea persistă.

Prin surprindere...

Cu spatele la mine ridici fesele în aer.
Scuip în palmă hâră albă. Lubrifiez.
Te mişti ca o felină cu faţa în pernă.
Şi imediat după geamătul tău înfundat,
potrivesc.
Înfig.
Apăs.
Împing.
Cu grijă.
Şi-acum ai în tine pagina #56 din ”Fluturi” de Irina Binder.

Rododendron

Te-ai dat la Viki. Dar de ce? Sunt eu nu oare poet? Să scriu prin baruri pe şerveţele. Cum ţi-aş distruge nyoaşca, Cu iubire? Îmi iau o bere, sorb şi beau. Te uiţi la mine cu uimire. Rododendron.

Pământ

Te văd şi te simt, în mine, Mereu. Peren. Infatuabil. Delectabil alaltăieri. În cununarea defectelor noastre intrinsece. Pământ.

Ţ'o-mplânt!

Îţi torn pământ În tractul urinar, Şi-n taina nopţii îţi cânt. Te uiţi la mine cu ochi de căprioară, Când îţi citesc din ”Suge-o Ramona”. Etern. Dar hai iubit-o, să ţ'o-mplânt În inimă.

Întro

Te traji pă cur cu mine Când îţi scriu. Te faci că nu vezi E pustiu În inima mea. Îţi bag o dumă cu valoare, Trântesc vrăjeala Ca pe un vierme pe tejghea, Şi nu te uit, Cum ai scris ”într-o” fără cratimă, Iubita mea.